Prima tura doar noi 2: Buila-Vanturarita, povestita cu drag aici
Cu mare drag insa, si cu ceva cenzura, poveste echilibrata, despre un munte nou, in care insa mi-am lasat o parte din amintiri....
Situatii ciudate,caci oamenii ne luau ca si prieteni/cuplu, cocotat in bratele lui Radu intr-o masina pentru a scuti vreo 10 km, ceea ce acum mi se pare f natural atunci a fost cel putin ciudat...
Apoi la cabana cheia, cu sute de licurici in jur, stat la povesti , pe izopren dar pastrand distanta regulamentara
si in cort cand el ma invata sa umblu la aparat si eu il invatam noduri (intre timp insa el ma invata sa umblu si la aparat si mai nou si ndouri, deci s-a dus pe apa sambetei avantajul pe care il aveam) 
Seara urmatoare, in Curmatura Builei, chinurile de a nu ma pravali peste Radu, caci pusesem cortul in panta langa o piatra in singurul loc decent pe care il gasisem si incercarile disperate de a adormi caci Radu sforaia asa cum prietenii stiu f bine
Baile la rau, adevarate dileme existentiale cel putin pt mine
Si in final, noaptea de la refugiul din Curmatura Govorei, cand dupa o discutie complicata despre preferintele muzicale m-a intrebat daca poate sa ma sarute si a iesit ceva f stupid care l-a nemultumit profund
Iar apoi, dimineata urmatoare, incercarea de a ne perfectiona, in chestia asta f complicata a sarutului pt are am gasit pana si retete pe net
si vizita nepregatita a caprelor in refugiu care se uitau f mirate cum un meduz si o meduza stau pe plaja buza in buza Si lungul drum pana la Stanele din Zmeuret cand imi roiau noianuri de ganduri prin cap care insa mi se opreau in gat....
Si drumul ,drumul inapoi, cand am descoperit cat de placut este sa stai in bratele celui pe care il iubesti....
Amintiri de neuitat care ma bucura si acum si sper sa ne bucure si peste ani de zile cand vom citi cu nostalgie randurile, si poate ne vom lua rucsacurile sa mergem in Buila sa invatam din nou sa ne iubim in acest munte plin de incarcatura emotionala pt noi doi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu